Se numeste triunghi dreptunghic triunghiul cu un unghi drept (90 grade).
miercuri, 6 aprilie 2011
Matematica
Triunghiurile dreptunghice
Se numeste triunghi dreptunghic triunghiul cu un unghi drept (90 grade).
Se numeste triunghi dreptunghic triunghiul cu un unghi drept (90 grade).
marți, 5 aprilie 2011
Monarhia absolutista (Istorie-5.4.2011)
Conditiile aparitiei monarhiei absolutista:
1.Slavirea nobilimii :Ca urmare a transformarilor economice si sociale.
-Nobilimea nu mai reprezinta principala forta militara in societatea apuseana.
Nobilii aveau nevoie de monarhi pentru asi mentine privilegiile.
Cresterea rolului economice al burgheziei care avea nevoie de sprijinul monarhului pentru a dobandi si un rol politic in societate.
Monarhia absolutista sa caracterizat prin:
-Puterea monarhului absolut , vine de la Dumnezeu-puterea de drept divin
Atributiile monarhului absolut:
-avera dreptul de a emite legi si dreptul suprem de judecata , el stabilea impozitul si numea slujbasii,el conducea armata.
Tema:Pentru mentinerea puterii absolute , monarhii s-au folosit de...
1.Slavirea nobilimii :Ca urmare a transformarilor economice si sociale.
-Nobilimea nu mai reprezinta principala forta militara in societatea apuseana.
Nobilii aveau nevoie de monarhi pentru asi mentine privilegiile.
Cresterea rolului economice al burgheziei care avea nevoie de sprijinul monarhului pentru a dobandi si un rol politic in societate.
Monarhia absolutista sa caracterizat prin:
-Puterea monarhului absolut , vine de la Dumnezeu-puterea de drept divin
Atributiile monarhului absolut:
-avera dreptul de a emite legi si dreptul suprem de judecata , el stabilea impozitul si numea slujbasii,el conducea armata.
Tema:Pentru mentinerea puterii absolute , monarhii s-au folosit de...
Amintiri din copilarie-Trasaturile textului(5.4.2011)
e)Modurile de expunere: in orice opera epica predomina naratiunea , aceata fiind realizata in ,,Amintiri" la persoana I.
Asadar , nratorul apare in ipostaza de personaj.Spre deosebire de alte creatii in care naratiunea este la persoana I , naratorul din acest text apare intro dubla ipostaza:
a)Adultul care isi aminteste de clipele fericite ale copilariei;
b)Personajul Nica;
Naratiunea are atat rol epic(reprezentarea evenimentelor in orfine logica si cronologica,dar si rol de caracterizare indirecta a personajelor prin felul in care se comporta , prin faptele lor,protagonistii isi dezvaluie trasaturile).
Naratiunea se impleteste cu descrierea ,,Teiul , foarte batran si scorburos pe coastadealului , la Mos Andrei"
,,Creasta ei cea rotata de pene", ,,Lingurarii...cantau acum indragit pe ogor,sezand in coada sapei cu ochii paianjeniti de-atata uitat." , ,,Grozav era tulburata si numa nui venea sa lacrameze.",s.a.
Fragmentele descriptive sunt incluse in cadrele naratiunii , avand rolul de a infatisa cadrul actiunii si de a prezenta suman cadrul actiunii.
Dialogul are un rol important in acest fragment la fel ca in intregul volum.Are rol in comunicare a spuselor personajelor,rol de comunicare indirecta a acestora prin felul in care vorbesc , rol de dinamizare a actiunii di rol estetic.Deasemenea,vorbirea personajelor creeaza in plus atmosfera regionala , si de vechime deoarece protagonistii folosesc regionalisme , arhaisme , cuvinte si expresii populare.
O alta trasatura a textului este reprezentata de faptul ca acesta starneste hazul cititorului,are caracter comic.
Tema:pag. 154 , ultimele 4 cerinte
luni, 4 aprilie 2011
Inspectie la biologie
Va reamintesc, ca Miercuri 6.04.2011 , la ora 9:00,avem inspectie la biologie.Trebuie sa aveti caietele puse la punct adica:Scris ordonat,Titlul subliniat cu rosu,s.a.
vineri, 1 aprilie 2011
Biologie-Maimute
Maimute
Mediu de viata:
-Traiesc in africa Ecuatoriala , America de Sud , in S Asiei si in insulele vecine .Sunt specii arboricole,fiind adaptate la mediul terestru.
Alcatuirea corpului:
-au corpul acoperit de blana de nuante gri,maro , negru.
-au 4 membre , toate terminate cu 5 degetecu varfurile latite si cu unghii.Degetul 1 este opozabil.
-Unele maimute nu au par la nivelul fetei.Membrele pot executa miscari ample.
-Creierul este volumptos.
-Trunchiul se termina cu o coada.
Hranirea:
-speciile primitive insectivore sau frugivore.
-cele evoluate sunt omnivore.
-Dentitia este completa.
Mijloace de comunicare:
-sonor
-vizuale
-gesturi+mimica
-chimica
Inmultirea:
-dau nastere unui singur pui pe an.
Specii de maimute primitive:
-Lemurienii
-Macac
-Makiul
Specii de maimute evoluate:
-Cercopitecul
-Babuinul
-Gorila
-Urangutanul
-Cimpanzeul
-Gibonul
Mediu de viata:
-Traiesc in africa Ecuatoriala , America de Sud , in S Asiei si in insulele vecine .Sunt specii arboricole,fiind adaptate la mediul terestru.
Alcatuirea corpului:
-au corpul acoperit de blana de nuante gri,maro , negru.
-au 4 membre , toate terminate cu 5 degetecu varfurile latite si cu unghii.Degetul 1 este opozabil.
-Unele maimute nu au par la nivelul fetei.Membrele pot executa miscari ample.
-Creierul este volumptos.
-Trunchiul se termina cu o coada.
Hranirea:
-speciile primitive insectivore sau frugivore.
-cele evoluate sunt omnivore.
-Dentitia este completa.
Mijloace de comunicare:
-sonor
-vizuale
-gesturi+mimica
-chimica
Inmultirea:
-dau nastere unui singur pui pe an.
Specii de maimute primitive:
-Lemurienii
-Macac
-Makiul
Specii de maimute evoluate:
-Cercopitecul
-Babuinul
-Gorila
-Urangutanul
-Cimpanzeul
-Gibonul
Astazi la scoala..01.04.2011
Astazi am avut inspectie.Ne-am descurcat cu totii.Dupa,la engleza si la matematica,nu am facut nimic nou,dar la biologie,am facut maimuta iar la sport ne-am jucat.Distractie placuta in weekend!
joi, 31 martie 2011
Cateva lucruri ajutatoare la tema de la romana pentru luni,4.04.2011
Pupaza din tei. Intr-o dimineata mama lui Creanga ,Smaranda, il trezeste pe Nica inainte de rasaritul soarelui,cand era somnul mai dulce, ca sa nu-l spurce “ cucul armenesc”. Smaranda il trimite pe Nica sa duca mancare oamenilor angajati la prasit. Pe drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea pupaza cuibul cu gandul s-o prinda. Cand o vede, se sperie de creasta ei si ii da drumul in scorbura.Pune in gura scorburii o lespede si pleaca sa duca mancare lingurarilor. La intoarcere prinde pupaza si o ascunde acasa in pod.Dupa doua zile, de frica sa nu fie prins ,Nica se duce cu pupaza la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretext ca vrea sa cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Nica ii cere mosneagului sa ii plateasca pasarea. Mosneagul incearca sa-l potoleasca si-l ameninta in final ca-l va duce la taica-sau. Speriat,Nica fuge acasa. Ajuns acasa,fratii ii spun ca parintii sunt plecati la targ,iar matusa Mariuca ridicase tot satul din pricina pupezei.Dar tocmai atunci, se aude pupaza, care canta.
Cateva lucruri despre cartea "Amintiri din copilarie":
"Amintiri din copilarie" reprezinta opera de maturitate artistica a lui Creanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o exceptionala capacitate de fixare a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana.
Cartea este un "roman" al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reflecta numai dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant. De aceea, "Amintiri din copilarie" este si o evocare a satului traditional, un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fixate printr-o existenta multimilenara.
Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte Nica este propria sa ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este "copilul universal" (G. Calinescu): "asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul".
Izvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia.
Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. In cele patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului.
Partea I se deschide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s-a adunat o multime de baieti si fete, printre care si Nica. Dar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in dar pe "Calul Balan" si "Sfantul Nicolai" pentru a-i indemna in acest sens. Nica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului David Creanga.
Rupt de vatra satului, Nica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. Aici, eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Ozana, sederea in gazda la Irinuca, umplerea de raie capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita.
Inceputul partii a II-a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea indreptandu-se asupra casei parintesti. Apare chipul mamei, odata cu intamplarile din copilarie: uratul de Anul Nou, pupaza din tei, la scaldat, etc.
Rememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui Nica, ca om, dandu-i o imagine asupra lumii, imbogatindu-i universul cunoasterii.
Dialogul cu propriul cuget (din debutul partii a III-a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial, constient de valoarea propriei creatii.
In acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu-si in continuare drumul, ca elev la scoala domneasca din Targul Neamtului, apoi la scoala de catiheti din Falticeni. Scriitorul urmareste procesul formarii adolescentului Nica in raporturile lui cu viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala.
In capitolul al IV-lea, memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care, in toamna lui 1855, paraseste satul pentru a urma seminarul de la Socola. Aceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul Humulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei. Lumea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit, iar Nica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil.
Numarul personajelor ce apar in "Amintiri din copilarie" este relativ mare, fara ca portretul care l-i se face sa fie adancit in mod deosebit. Aproape toate sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prin actiune ori limbaj. Creanga reuseste sa le schiteze o individualitate prin tehnica detaliului, care ii permite sa nuanteze caracterele.
Multe personaje se retin prin lapidarele si expresivele caracterizari pe care le face autorul: Smarandita e o "zgatie de fata", badita Vasile - "harnic si rusinos ca o fata mare" etc. Altele seamana cu eroii din basme: Mogorogea e certaret ca Gerila, Nica Oslobanu pare o varianta a lui Chirica din povestea "Stan Patitul".
Mai bine conturate sunt portretele parintilor: Stefan a Petrii e barbat harnic si gospodar, dar dispretuieste invatatura. Ca fire e moale, dar Creanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a-si intretine familia.
Smaranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o fiinta autoritara, dar si cu tact pedagogic, manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. Absenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. Creanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: "cu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti, infigand toporul in pamant, afara, dinaintea usii" etc. Apoi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. Smaranda este o fire mai aspra, cu vointa neclintita, care isi iubeste copiii fara sentimentalisme, dar cu un devotament nemarginit.
Insa, dincolo de toate celelalte portrete, Nica este personajul constitutiv al textului, si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. Ca structura a unei existente, Nica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare.
Urmarind evolutia scolara a lui Nica, scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. Eroul este: "slavit de lenes", "un pierde vara" impins spre invatatura de mama si bunicul sau. Ipostazele devenirii releva fatetele personalitatii sale, nu lipsita de contradictii. "Om din doi oameni", framantat din "huma din Humulesti", si inzestrat cu har, apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage.
Nica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane.
Din punct de vedere al artei narative, Creanga este un povestitor desavarsit, impresionand prin modul in care "spune". In aceasta privinta, el se afla intre Ion Neculce si Mihail Sadoveanu, toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. Principala trasatura a operei lui Creanga este tendinta scenica, tehnica orala a spunerii. El scrie ca si cum ar trebui sa-si interpreteze textul, placandu-i sa imite, sa parodieze, sa exagereze, sa gesticuleze, sa treaca de la monolog la dialog, sa intre in pielea fiecarui personaj. In nici o imprejurare nu-si uita insa interlocutorii imaginari, carora li se adreseaza direct: "Si dupa cum am cinstea sa va spun" sau "va puteti imagina (...)", "Insa ce ma priveste? Mai bine sa ne cautam de ale noastre".
O alta trasatura a operei "Amintiri din copilarie" este dinamismul anecdotic, uluitoarea
navala a intamplarilor, rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. Nu intotdeauna intre ele exista legaturi de fond, drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere, de marcare a schimbarii, cum ar fi: "D-apoi cu smantanitul oalelor, ce calamandros a fost", pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor.
Adevarata forta a lui Creanga se manifesta cand incepe sa nareze. Atunci, exprimarea este vie, autentica, fraza, bogata in verbe, devine puternic evocatoare, iar intamplarile si oamenii prind viata.
Creanga isi pastreaza in "Amintiri din copilarie", ca si in povesti, placerea de a glumi. Scriitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica), privind totul dintr-o perspectiva care amuza, exagerand, zeflemizand, autoironizandu-se.
Umorul lui Creanga se vadeste mai ales in exprimarea poznasa, mucalita, intr-o siretenie a frazei, in care cazi ca intr-o capcana. Alteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. Astfel, mos Chiospec ciubotarul il intampina pe Nica strigand: "He, he! bine ai venit, nepurcele!", boala de care sufera eroul este o "cinstita de holera", iar in postura de elev acelasi erou este "slavit de lenes".
Rasul este starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire este sa ingroase, sa exagereze, sa caricaturizeze: fetele sunt "dracoase", iar baietii "mangositi", "prostalai", "ghiavoli", "hojmalai" etc.
Voia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale, cu expresii populare si vorbe de duh, prin care se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o aluzie ironica sau, pur si simplu, se provoaca rasul ("Tot patitu-i priceput", "Ursul nu joaca de buna voie" etc).
Acelasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata Irinucai era "balcaza si lalaie de-ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa"), prin nume sau porecle amuzante (Traznea, Gatlan, Chiorpec), prin autopersiflare (Nica era "slavit de lenes") sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc hazul.
Arta lui Cranga nu se opreste insa aici. Limbajul sau il face inconfundabil, prin termenii specifici folositi, prin modul exprimarii si prin oralitatea stilului.
Cuvintele cele mai numeroase din "Amintiri din copilarie" sunt de origine populara, unele au aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme; lipsesc aproape complet neologismele.
Creanga nu povesteste rece, indiferent; el se implica, participa sufleteste, apreciaza, solicita interlocutorii, si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. Autorul isi marcheaza participarea sufleteasca prin interjectii, exclamatii, dativ etic, etc.
Scrisul lui Creanga este lipsit de metafore, expresivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: "plangea ca o mireasa", "mi-i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sare".
Cateva lucruri despre cartea "Amintiri din copilarie":
"Amintiri din copilarie" reprezinta opera de maturitate artistica a lui Creanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o exceptionala capacitate de fixare a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana.
Cartea este un "roman" al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reflecta numai dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant. De aceea, "Amintiri din copilarie" este si o evocare a satului traditional, un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fixate printr-o existenta multimilenara.
Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte Nica este propria sa ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este "copilul universal" (G. Calinescu): "asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul".
Izvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia.
Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. In cele patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului.
Partea I se deschide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s-a adunat o multime de baieti si fete, printre care si Nica. Dar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in dar pe "Calul Balan" si "Sfantul Nicolai" pentru a-i indemna in acest sens. Nica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului David Creanga.
Rupt de vatra satului, Nica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. Aici, eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Ozana, sederea in gazda la Irinuca, umplerea de raie capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita.
Inceputul partii a II-a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea indreptandu-se asupra casei parintesti. Apare chipul mamei, odata cu intamplarile din copilarie: uratul de Anul Nou, pupaza din tei, la scaldat, etc.
Rememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui Nica, ca om, dandu-i o imagine asupra lumii, imbogatindu-i universul cunoasterii.
Dialogul cu propriul cuget (din debutul partii a III-a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial, constient de valoarea propriei creatii.
In acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu-si in continuare drumul, ca elev la scoala domneasca din Targul Neamtului, apoi la scoala de catiheti din Falticeni. Scriitorul urmareste procesul formarii adolescentului Nica in raporturile lui cu viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala.
In capitolul al IV-lea, memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care, in toamna lui 1855, paraseste satul pentru a urma seminarul de la Socola. Aceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul Humulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei. Lumea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit, iar Nica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil.
Numarul personajelor ce apar in "Amintiri din copilarie" este relativ mare, fara ca portretul care l-i se face sa fie adancit in mod deosebit. Aproape toate sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prin actiune ori limbaj. Creanga reuseste sa le schiteze o individualitate prin tehnica detaliului, care ii permite sa nuanteze caracterele.
Multe personaje se retin prin lapidarele si expresivele caracterizari pe care le face autorul: Smarandita e o "zgatie de fata", badita Vasile - "harnic si rusinos ca o fata mare" etc. Altele seamana cu eroii din basme: Mogorogea e certaret ca Gerila, Nica Oslobanu pare o varianta a lui Chirica din povestea "Stan Patitul".
Mai bine conturate sunt portretele parintilor: Stefan a Petrii e barbat harnic si gospodar, dar dispretuieste invatatura. Ca fire e moale, dar Creanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a-si intretine familia.
Smaranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o fiinta autoritara, dar si cu tact pedagogic, manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. Absenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. Creanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: "cu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti, infigand toporul in pamant, afara, dinaintea usii" etc. Apoi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. Smaranda este o fire mai aspra, cu vointa neclintita, care isi iubeste copiii fara sentimentalisme, dar cu un devotament nemarginit.
Insa, dincolo de toate celelalte portrete, Nica este personajul constitutiv al textului, si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. Ca structura a unei existente, Nica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare.
Urmarind evolutia scolara a lui Nica, scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. Eroul este: "slavit de lenes", "un pierde vara" impins spre invatatura de mama si bunicul sau. Ipostazele devenirii releva fatetele personalitatii sale, nu lipsita de contradictii. "Om din doi oameni", framantat din "huma din Humulesti", si inzestrat cu har, apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage.
Nica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane.
Din punct de vedere al artei narative, Creanga este un povestitor desavarsit, impresionand prin modul in care "spune". In aceasta privinta, el se afla intre Ion Neculce si Mihail Sadoveanu, toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. Principala trasatura a operei lui Creanga este tendinta scenica, tehnica orala a spunerii. El scrie ca si cum ar trebui sa-si interpreteze textul, placandu-i sa imite, sa parodieze, sa exagereze, sa gesticuleze, sa treaca de la monolog la dialog, sa intre in pielea fiecarui personaj. In nici o imprejurare nu-si uita insa interlocutorii imaginari, carora li se adreseaza direct: "Si dupa cum am cinstea sa va spun" sau "va puteti imagina (...)", "Insa ce ma priveste? Mai bine sa ne cautam de ale noastre".
O alta trasatura a operei "Amintiri din copilarie" este dinamismul anecdotic, uluitoarea
navala a intamplarilor, rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. Nu intotdeauna intre ele exista legaturi de fond, drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere, de marcare a schimbarii, cum ar fi: "D-apoi cu smantanitul oalelor, ce calamandros a fost", pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor.
Adevarata forta a lui Creanga se manifesta cand incepe sa nareze. Atunci, exprimarea este vie, autentica, fraza, bogata in verbe, devine puternic evocatoare, iar intamplarile si oamenii prind viata.
Creanga isi pastreaza in "Amintiri din copilarie", ca si in povesti, placerea de a glumi. Scriitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica), privind totul dintr-o perspectiva care amuza, exagerand, zeflemizand, autoironizandu-se.
Umorul lui Creanga se vadeste mai ales in exprimarea poznasa, mucalita, intr-o siretenie a frazei, in care cazi ca intr-o capcana. Alteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. Astfel, mos Chiospec ciubotarul il intampina pe Nica strigand: "He, he! bine ai venit, nepurcele!", boala de care sufera eroul este o "cinstita de holera", iar in postura de elev acelasi erou este "slavit de lenes".
Rasul este starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire este sa ingroase, sa exagereze, sa caricaturizeze: fetele sunt "dracoase", iar baietii "mangositi", "prostalai", "ghiavoli", "hojmalai" etc.
Voia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale, cu expresii populare si vorbe de duh, prin care se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o aluzie ironica sau, pur si simplu, se provoaca rasul ("Tot patitu-i priceput", "Ursul nu joaca de buna voie" etc).
Acelasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata Irinucai era "balcaza si lalaie de-ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa"), prin nume sau porecle amuzante (Traznea, Gatlan, Chiorpec), prin autopersiflare (Nica era "slavit de lenes") sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc hazul.
Arta lui Cranga nu se opreste insa aici. Limbajul sau il face inconfundabil, prin termenii specifici folositi, prin modul exprimarii si prin oralitatea stilului.
Cuvintele cele mai numeroase din "Amintiri din copilarie" sunt de origine populara, unele au aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme; lipsesc aproape complet neologismele.
Creanga nu povesteste rece, indiferent; el se implica, participa sufleteste, apreciaza, solicita interlocutorii, si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. Autorul isi marcheaza participarea sufleteasca prin interjectii, exclamatii, dativ etic, etc.
Scrisul lui Creanga este lipsit de metafore, expresivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: "plangea ca o mireasa", "mi-i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sare".
Lectii din clasa
Eu si Ioana am avut ideea ca sa scriem lectiile din clasa, in caz daca cineva lipseste sa isi poata lua lectiile de pe acest blog.Ce idee aveti?
Profesori!
Eu impreuna cu Ioana ne-am gandit ca sa scriem toti profesori pe care ii avem :
1.Diriginta: - Lacramioara Maxim;
2.Profesoara de matematica : - Prisacaru Lucia;
3.Profesorul de geografie: - Dumitrascu Bogdan;
4.Profesoara de fizica : - Catalina Ciobanu;
5.Profesoara de limba engleza : -Luiza Parvu;
6.Profesoara de istorie: - Iuliana Preda;
7.Profesoara de religie: -Smaranda Ghita;
8.Profesoara de biologie: - Irina Anton;
9.Profesoara de educatie plastica ( desen ) : - Gabriela Hreniuc;
10.Profesoara de tehnologie : - Mariana Perju;
11.Profesoare de muzica: - Petrica Maftei;
12.Profesoare de sport: - Gabriela Amironesei;
Cea de informatica nu am gasit-o deoarece pe site-ul scolii la profesorii de informatica este numai cea pe care am avut-o Domnisoara Ana Maria Nedelcu, iar profesoara de franceza apare sub numele de Irinel Dumitrescu cea ce noua ne da impresia ca este numele unui barbat, si nu cred ca este corect.
1.Diriginta: - Lacramioara Maxim;
2.Profesoara de matematica : - Prisacaru Lucia;
3.Profesorul de geografie: - Dumitrascu Bogdan;
4.Profesoara de fizica : - Catalina Ciobanu;
5.Profesoara de limba engleza : -Luiza Parvu;
6.Profesoara de istorie: - Iuliana Preda;
7.Profesoara de religie: -Smaranda Ghita;
8.Profesoara de biologie: - Irina Anton;
9.Profesoara de educatie plastica ( desen ) : - Gabriela Hreniuc;
10.Profesoara de tehnologie : - Mariana Perju;
11.Profesoare de muzica: - Petrica Maftei;
12.Profesoare de sport: - Gabriela Amironesei;
Cea de informatica nu am gasit-o deoarece pe site-ul scolii la profesorii de informatica este numai cea pe care am avut-o Domnisoara Ana Maria Nedelcu, iar profesoara de franceza apare sub numele de Irinel Dumitrescu cea ce noua ne da impresia ca este numele unui barbat, si nu cred ca este corect.
Vineri 1.04.2011 , inspectie la geografie
Vineri,o sa avem o inspectie la geografie.Vom face o recapitulare distractiva , plina de jocuri .Aceata va fi despre Europa de Sud si tarile Italia,Spania si Grecia.Va reamintesc , ca maine va trebui sa venim la ora 10:40,dar ora incepe la 11:00.Succes la inspectie!
Salut !
Salut dragi colegi din clasa a 6- A. Acesta va fi blogul care vă va tine la curent cu tot ce se intampla si ce se va intampla in draga noastra clasa.V-om lucra la acest blog in fiecare zi.!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)